Rinita alergica

Rinita alergica nu este provocata de bacterii sau virusi! Nu este contagioasa, insa numarul persoanelor afectate se afla intr-o continua crestere. Din acest motiv consider ca se impune un articol cat mai complet pe aceasta tema, cu informatii despre ce este rinita alergica, dar si despre simptome, cauze si preventie.

Ce este rinita alergica?

Rinita alergica este una dintre cele mai frecvente tipuri de alergii la nivel global. Aceasta reprezinta inflamarea cronica sau acuta a mucoasei nazale.

De ce apare inflamarea? Aceasta vine ca un raspuns cauzat de actiunea histaminei eliberate de organism in urma contactului cu diversi alergeni.

Cum se declanseaza?

Aceasta afectiune este cauzata de diversi alergeni.

In momentul in care organismul intra in contact cu alergenii, atunci sistemul imunitar al individului declanseaza o reactie in lant pentru a se apara.

Reactiile alergice se manifesta insa daca persoana respectiva sufera de o hipersensibilitate (denumita si atopie) fata de anumiti alergeni. Aceasta hipersensibilitate poate sa apara pe parcursul vietii. In cele mai multe cazuri aceasta este genetica.

Dar sa vedem mai exact mecanismul aparitiei alergiei, pas cu pas:

  • organismul intra in contact cu diversi alergeni;
  • corpul uman produce anticorpi, dupa care transmite un mesaj catre mastocitele din piele, nas, gura, plamani, intestine, sange de a elibera histamina depozitata in mastocite. Mastocitele sunt celule implicate in functionarea sistemului imunitar;
  • pe langa histamina, anticorpii mai determina si eliberarea de prostaglandine (care sunt niste ”mediatori” chimici);
  • histamina si prostaglandinele eliberate de mastocite sunt directionate catre zonele din corp afectate de alergeni, moment in care apar simptomele alergiei (nas infundat, tuse, etc.).

Cu alte cuvinte, histamina este cea care declanseaza aparitia simptomelor de alergie.

Simptome:

  • rinoree (scurgeri nazale);
  • nas infundat;
  • tuse si senzatie de gat inflamat;
  • ochi rosii, iritati;
  • stranut repetativ;
  • senzatie de oboseala;
  • senzatie de mancarime la nivelul nasului si al ochilor;
  • durere faciala cauzata de sinusurile blocate.

Deoarece acestea reprezinta si cele mai comune simptome in cazuri de raceli, rinita alergica poate fi confundata foarte usor cu o raceala.

Trebuie avut in vedere insa, ca in cazurile de rinita alergica, aceste simptome persista atata timp cat persoana afectata este supusa alergeniilor.

In cazurile de raceli insa, aceste simptome dispar in aproximativ 5-7 zile. Netratata corespunzator, aceasta afectiune poate conduce la complicatii precum:

  • sinuzita
  • infectii optice
  • cefalee
  • astm.

Factori de risc:

Alergenii care pot conduce la declansarea acestei afectiuni sunt prezenti peste tot in jurul nostru. Atat in spatii inchise, cat si in exteriorul acestora.

Astfel, printre alergenii din interior, se afla:

  • fumul de tigara;
  • anumiti produsi chimici;
  • mucegaiul (care se poate afla si in exterior);
  • temperaturile scazute;
  • acarienii din praf (prezenti si in mediul exterior);
  • anumite produse cosmetice sau parfumuri;
  • parazitii externi ai animalelor de companie sau parul acestora.

Dintre alergenii prezenti in spatiul exterior, amintesc:

  • acarienii din praf;
  • polenul;
  • mucegaiul;
  • temperaturile scazute, vantul.

Tipuri de rinite alergice:

In functie de severitatea simptomelor:

  • rinite alergice usoare
  • rinite alergice moderate
  • rinite alergice severe

In functie de perioada de manifestare a simptomelor:

  • rinita alergica sezoniera (SAR) – aceasta apare doar in anumite perioade ale anului si mai este denumita popular si ”febra fanului”. Unul dintre cei mai puternici alergeni sezonieri este ambrozia.
  • rinita alergica perena (PAR) – simptomele acestei alergii dureaza perioade indelungate.

Metode de ameliorare a simptomelor:

Cel mai important aspect de care trebuie sa tii cont pentru ca aceste simptome sa fie ameliorate sau chiar eliminate este sa cunosti cauzele care au condus la declansarea rinitei alergice. Astfel vei putea sa alegi metoda cea mai potrivita.

Este posibil ca medicul specialist (alergolog) sa iti recomande un test de piele pentru a determina factorii care au declansat alergia, sau chiar un test de sange.

La recomandarea medicului, exista mai multe metode prin care simptomele rinitei alergice pot fi ameliorate, si anume:

Antihistaminicele:

este cea mai comuna metoda de tratament. Rinita alergica este declansata de actiunea histaminei eliberate de mastocite (dupa cum am aratat la inceputul articolului).

Descongestionantele nazale:

acestea, in asociere cu antihistaminicele, amelioreaza inflamatia de la nivelul mucoasei nazale si diminueaza totodata secretiile nazale.

Corticosteroizii nazali:

in cazul in care organismul nu raspunde pozitiv la antihistaminice sau la descongestionantele nazale, atunci se recurge la corticosteroizii nazali.

Terapia de desensibilizare (sau imunoterapia):

aceasta metoda presupune ca pe o perioada de trei pana la cinci ani, sa se injecteze in organism doze progresive de compusi alergeni. Este o metoda care se foloseste in cazul in care celelalte descrise mai sus nu au rezultat.

S-a constatat ca aceasta este eficienta in mod special in cazul alergiilor provocate de polen sau de acarieni.

Cum sa prevenim:

Deoarece rinita alergica este o afectiune suparatoare si destul de greu de tinut sub control, cred ca cel mai bine este sa folosesti metodele de prevenire, dintre care amintesc:

  • foarte utila este igiena nazala zilnica. Consta in spalarea narilor cu spray-uri cu apa salina;
  • utilizarea dezumidificatoarelor in locuinte;
  • folosirea filtrelor de alergie in sistemul de ventilatie;
  • de evitat uscarea hainelor in spatii inchise;
  • folosirea mastilor de protectie;
  • folosirea huselor de protectie pentru saltele si perne;
  • spalarea lenjeriei de pat la temperaturi inalte (min. 60 grade C);
  • renuntarea la covoare sau aspirarea acestora o data pe saptamana;
  • daca ai animale de companie, se recomanda spalarea si ingrijirea corespunzatoare a acestora;
  • spalarea si aspirarea regulata a locurilor in care stau animalele de companie;
  • de evitat activitatile in aer liber dimineata devreme (atunci nivelul de polen este cel mai ridicat).

Rinita alergica la copii:

Aceasta afectiune se poate declansa si in cazul copiilor, in special a celor mai mici de zece ani.

Manifestarile sunt similare cu cele care apar in cazul adultilor. Este foarte important sa consulti medicul pentru un diagnostic corect si un tratament corespunzator.

Metodele de preventie de asemenea sunt similare cu cele utilizate in cazul adultilor. Este bine sa limitezi expunerea copilului la alergeni, iar aspirarea in mod regulat si spalarea hainelor pot fi de ajutor.

Remedii naturiste:

Exista cateva remedii naturiste care ar putea sa diminueze simptomele neplacute ale rinitei alergice:

Mierea de albine:

Deoarece contine polen (care este un alergen frecvent), mierea poate ajuta la desensibilizarea organismului si pentru alte tipuri de polen. Un consum zilnic de miere ar putea fi de ajutor.

Vitamina C:

Aceasta reprezinta un antihistaminic natural si se gaseste din abundenta in citrice, goji si patrunjel.

Usturoiul:

Acesta ajuta la cresterea imunitatii si totodata ajuta la descongestionarea cailor nazale, ameliorand simptomele usoare ale alergiei.

Ardeii iuti:

Ardeiul iute contine un ingredient activ, numit capsaicina. Acesta deschide caile respiratorii si reduce congestia nazala.

Publicitate

BRUSTURELE

Brusturele (arctium lappa), este o planta mai putin cunoscuta pentru efectele terapeutice si curative dar recunoscuta ca buruiana.

Poate fi intalnita in gradini, in livezi, pe marginea drumului, in poieni si pe campuri.

Este cultivata de cunoscatori pentru radacinile si frunzele bogate in substante care au efecte benefice asupra organismului.

Denumirea stiintifica a brusturelui poate fi tradusa ca laba ursului, nume care i-a fost atribuit datorita formelor pe care le au frunzele.

CARACTERISTICI GENERALE:

Brusturele este o planta bienala, foarte rezistenta si foarte putin prietenoasa la conditii pedoclimatice.

Ca si multe alte buruieni, se dezvolta bine in conditii de stres hidric si termic.

Radacinile de brusture, considerate adevarate delicatese in Japonia, sunt mici, foarte hranitoare, au gust placut si pot fi consumate la sfarsitul primului an de vegetatie.

Tulpina acestei plante poate atinge usor inaltimea de 2 m, insa inaltimea medie a plantei este de 1,3 m.

Frunzele sunt caracteristice si sunt un semn distinctiv al plantei. Sunt mari, late, groase si au o culoare verde inchis.

Florile brusturelui seamana cu niste scaieti, sunt de un mov inchis, prezinta antere si stamine concrescute si grupate in calatidii globulare.

In primul an planta isi dezvolta sistemul radicular si frunzele puternice, in cel de-al doilea sunt produse florile si fructele dupa care isi incheie ciclul de vegetatie.

Radacina de brusture este un adevarat depozit de substante cu efecte excelente asupra organismului.

De la planta de brusture este utilizata in scop gastronomic radacina, iar in scop terapeutic, frunzele, semintele si radacina.

PROPRIETATI SI BENEFICII:

Radacina, frunzele si semintele brusturelui sunt bogate in inulina (substanta care ajuta la intarirea sistemukui imunitar), acid palmitic, acid steric si acid cofeic, ulei volatil, vitamine din complexul B, hidrat de potasiu, steroli, hormoni vegetali, taninuri, mucilagii.

De asemenea contine cantitati impresionante de fibre dieteticem fitoncide, arctiina si lapanol.

Proprietatile curative ale brusturelui sunt aproape nelimitate.

Are actiune detoxifianta, anticancerigena, antimicrobiana, antiinflamatoare, sudorifica, depurativa si usor hipoglicemianta, de asemenea, are efecte antitumorale, antimutagenice, hepatoprotectoare si antioxidante

  • BRUSTURELE DETOXIFICA ORGANISMUL:

Una dintre cele mai frecvente utilizari pentru radacina de brusture a fost purificarea sangelui.

Substantele active pe care le are in compozitie brusturele sunt eficiente in curele de detoxifiere.

Sarurile de potasiu, uleiurile volatile si tanina ajuta la eliminarea toxinelor din sange si din organism.

  • ESTE EFICIENT IN COMBATEREA DIABETULUI:

Diabetul este o boala tot mai frecventa in zilele noastre.

Fondul genetic, mancarea nesanatoasa si lipsa de miscare sunt doar cativa factori care favorizeaza instalarea acestei boli chinuitoare.

Substantele active ce se regasesc in organele brusturelui regleaza nivelul glicemiei din sange, deci impiedica dezvoltarea acestor boli.

Ceaiurile din brusture au efecte benefice si asupra persoanelor care sufera de diabet, ameliorand simptomele neplacute provocate de aceasta boala.

  • TRATEAZA INFECTIILE URINARE SI AFECTIUNILE RENALE:

Poliacentilenele sunt substante cu efect antibiotic si se gasesc din plin in organele acestei plante.

Ceaiurile din brusture nu doar trateaza organismul ci lupta impotriva infectiilor bacteriene ce se dezvolta la nivelul vezicii urinare.

  • TRATAMENT IMPOTRIVA ACNEEI< CUPEROZEI SI FURUNCULOZEI:

Radacina de brusture are proprietati antiinflamatoare si antibacteriene, acestea pot ajuta la rezolvarea problemelor pielii atunci cand sunt aplicate local pe piele.

Substanta responsabila de efectele benefice asupra afectiunilor pielii este arctiozida, care are efect antimicrobian puternic (actioneaza asemeni penicilinei).

Preparatele destinate tratarii pielii pot fi consumate sub forma de ceai, compresa, cataplasma sau bai cu abur.

  • ATENUEAZA INFLAMATIILE SI ARE EFECT CALMANT

Brusturele este un antiinflamator natural, de aceea poate fi utilizat pentru alungarea durerilor provocate de reumatism, luxatii, entorse, intepaturi de insecte, artrita si guta.

In astfel de situatii sunt recomandate infuziile din radacina de brusture sau compresele cu ceai concentrat, asezate local.

  • COMBATE MATREATA SI CADEREA PARULUI:

Este un tratament care actioneaza asupra scalpului si lasa parul stralucitor, cu aspect sanatos.

Dupa spalare se recomanda clatirea cu ceai concentrat din radacina si frunzele de brusture.

  • IMPIEDICA DEZVOLTAREA CANCERULUI DE PIELE:

Studiile specialistilor japonezi au demonstrat ca brusturele ofera rezistenta la actiunea mutagena a radiatiilor solare.

De aceea au dezvoltat tratamente ce au ca substanta activa pulberea de brusture, pentru a impiedica dezvoltarea celulelor cancerigene la nivel cutanat.

  • VITAMINIZANT NATURAL:

Brusturele contine cantitati impresionante de vitamina C, vitamine din complexul B, fier, magneziu, care sunt rapid absorbite de organism.

  • SURSA PUTERNICA DE ANTIOXIDANTI:

S-a demonstrat ca radacina de brusture contine mai multe tipuri de antioxidanti puternici, inclusiv quercetina, luteolina si acizi fenolici.

Antioxidantii protejeaza celulele din corp de daunele cauzate de radicalii liberi.

Acestia pot ajuta la tratarea si prevenirea mai multor conditii de sanatate diferite.

MOD DE UTILIZARE SI REMEDII:

BRUSTURELE IN GASTRONOMIE:

Radacinile mici ale brusturelui recoltate in primul an de viata sunt foarte hranitoare si extrem de gustoase.

Pot fi consumate crude, in salate sau conservate (uscate si apoi fierte in doua ape cu sare).

Tulpinile tinere, carnoase, au gust asemeni sparanghelului si pot fi consumate in salate sau sub forma de suc.

INTERN: ceaiuri, infuzii, tincturi:

Frunzele tinere, tulpinile si semintele pot fi culese in orice stadiu de vegetatie si puse la uscat. Procesul de uscare trebuie sa se realizeze treptat, in spatii ferite de bataia directa a soarelui.

PREPARAREA CEAIULUI DE BRUSTURE:

Peste o lingurita de radacina de brusture maruntita se toarna o cana de apa clocotita (250 ml).

Se lasa 15 minute la infuzat, apoi se pot bea doua cani pe zi, neindulcit.

Intern se poate folosi pentru purificarea organismului, ca adjuvant in reglarea glicemiei, pentru sustinerea digestiei si buna functionare a aparatului urinar.

EXTERN: ceaiul de brusture este benefic in tratarea acneei si a altor probleme ale pielii, pentru tratarea intepaturilor de insecte si stimularea cresterii parului.

TINCTURA DE BRUSTURE:

Aceasta se poate gasi in magazinele de specialitate, dar se poate prepara si in casa:

Intr-un recipient de sticla se adauga 20 de linguri de radacina de brusture pulbere si 500 ml alcool de 40 de grade. Se lasa la macerat timp de 2 saptamani intr-un loc calduros, scuturand recipientul din cand in cand, apoi se filtreaza. Tinctura se depoziteaza apoi in sticlute mici, de culoare inchisa. Se consuma cate o lingurita de tinctura, diluata in putina apa, de 4-6 ori pe zi.

EXTERN: bai, cataplasma, compresa:

Baile sunt eficiente pentru tratarea problemelor scalpului.

Cataplasma si compresele sunt indicate in cazul afectiunilor pielii (acnee, furuncul, intepaturi insecte).

CONTRAINDICATII SI REACTII ADVERSE:

  • radacinile de brusture pot fi utilizate de oricine
  • nu au contraindicatii, trebuie consumate insa cu precautii de persoanele care sufera de diabet si trebuie sa isi ajusteze doza de insulina in functie de cantitatea de brusture ingerata
  • semintele de brusture trebuie consumate cu precautie de femeile insarcinate, pentru ca pot provoca contractii uterine, insa radacinile pot fi utilizate in aceasta perioada pentru ca previn constipatia
  • in foarte putine cazuri au fost semnalate cazuri de alergie, provocate de aceasta planta.

ALERGII DE PRIMAVARA

Foarte multe persoane se confrunta primavara cu numeroase alergii provenite fie de la polenul florilor, fie de la praf. Simptomele alergiilor sunt destul de neplacute: ochii inflamati si inlacrimati, nasul infundat si stranutul.

Alergiile nu trebuie ignorate! Netratate, acestea pot degenera in afectiuni grave, precum rinite, bronsite si, in cazurile cu adevarat grave, chiar astm.

CE SUNT ALERGENII?

Alergenii sunt substante si impuritati care pot declansa o reactie alergica.

Acestia sunt, de cele mai multe ori, inhalati sau ingerati, iar mai apoi recunoscuti de sistemul imunitar.

Cei mai ”populari” alergeni sunt praful si polenul. Insa trebuie sa stii ca o persoana poate sa fie alergica si la altceva.

REMEDII NATURISTE PENTRU ALERGII DE PRIMAVARA:

ARDEIUL IUTE:

in componenta acestuia intra numeroase substante (precum quercetinul) care pot elimina cu succes potentialele probleme la nivel nazal.

S-a demonstrat ca quercetinul are efecte antihistaminice. Histamina este o substanta pe care organismul o secreta atunci cand intra in contact cu praful sau polenul. Aceasta provoaca simptomele specifice alergiilor.

USTUROIUL:

usturoiul este si el un antihistaminic natural. Contine numeroase substante benefice pentru problemele inflamatorii.

URZICA:

este si ea de bun augur pentru inflamatiile din zona ochilor, cat si iritarea (inrosirea lor) si mancarimile.

Daca prezinti una dintre aceste simptome, te sfatuiesc sa ceri la orice magazin naturist capsule cu urzica.

Ca alternativa, poti prepara un ceai clasic de urzica cu care sa iti tamponezi usor ochii de doua ori pe zi.

SIROPUL DE CATINA:

unul dintre cele mai eficiente remedii naturiste pentru a combate alergiile de primavara este siropul de catina (poti incerca si ceaiul).

Are un gust bun si efecte benefice, poate combate alergiile de orice tip.

COACAZUL NEGRU:

e bun pentru astmul bronsic, alergii si probleme ale pielii (cum ar fi urticaria).

Asadar, daca te confrunti cu una dintre aceste afectiuni, iti recomand urmatorul lucru: prepara o infuzie de muguri de coacaz negru si consuma-l in fiecare zi. Bea in jur de o cana sau doua pe zi pentru a scapa de alergii.

Dermatita seboreica

Dermatita seboreica este o inflamatie cronica care afecteaza, de cele mai multe ori, scalpul si fata. Mai poate fi localizata si in alte zone ale corpului cu seboree crescuta, precum pe piept, pe umeri, in spatele urechilor sau in canalul auditiv.

Aceasta afectiune se manifesta mai frecvent la barbati, insa este intalnita si la femei. Poate sa apara la o varsta frageda (mai ales la nou-nascuti), dar si la adulti.

Conform studiilor efectuate, dermatita seboreica are trei perioade cand actioneaza: la 2-3 luni dupa nastere, in adolescenta sau intre 40-60 de ani.

Trebuie sa stii ca dermatita seboreica este o afectiune dermatologica necontagioasa, a carei cauze inca nu au fost stabilite cu exactitate. Ea are manifestari similare cu cele ale Psoriazisului sau a dermatitei atopice.

Din acest motiv, la primele simptome ale bolii, este indicat sa consulti un medic specialist. Acesta va pune un diagnostic corect si va interveni cu tratamentul adecvat.

Ce este dermatita seboreica?

Dermatita seboreica este o afectiune inflamatorie cronica, care apare in zonele bogate in glande sebacee.

Printre acestea se numara scalpul, fata (fruntea, partile laterale ale nasului, sprancene, pleoape), umerii, pieptul, canalul auditiv, pavilioanele urechilor sau zona din spatele acestora.

Aceasta se manifesta prin leziuni rosii, inflamate, acoperite cu scuame grase sau uscate, de culoare alb-galbui.

In unele cazuri, dermatita seboreica poate sa dispara de la sine, fara a recurge la vreun tratament. Totusi pentru ca simptomele sa dispara in totalitate, macar pentru o perioada de timp, este nevoie de aplicarea si repetarea unor tratamente.

Chiar si asa, dupa o perioada, simptomele pot reveni, deoarece este o afectiune care nu se trateaza definitiv. Aceasta mai este cunoscuta si sub denumirea de eczema seboreice sau psoriazis seboreic.

Unele persoane asociaza si confunda dermatita seboreica cu matreata. Desi cele doua afectiuni au simptome asemanatoare (mancarime, coji, roseata sau scalp uscat), dermatita seboreica este o forma de matreata mult mai grava.

Posibile cauze ale dermatitei seboreice:

Cauzele aparitiei dermatitei seboreice sunt incerte. Din acest motiv, aceasta afectiune este inca subiect de studiu.

Chiar daca momentan nu exista cauze sigure si dovedite, se pare ca studiile medicale efectuate pana acum asociaza aparitia dermatitei seboreice cu urmatoarele cauze:

  • stresul (fizic sau emotional)
  • factori genetici sau oboseala
  • schimbari climatice (deoarece de cele mai multe ori se agraveaza in timpul sezonului rece)
  • reactii anormale ale sistemului imunitar la ciuperca Malassezia.

Aceleasi studii au aratat in mod cert ca dermatita seboreica nu este cauzata de alergeni sau de igiena precara. Aceasta din urma poate agrava simptomele bolii, insa nu este o cauza declansatoare.

Exista o serie de factori care vor creste riscul aparitiei dermatitei seboreice. Acestia sunt:

  • sistemul imunitar slabit
  • stresul
  • depresia
  • boala Parkinson
  • epilepsia
  • cantitatea de sebum
  • umiditatea crescuta
  • infectia HIV
  • obezitate
  • factori alimentari (deficit de vitamina B, deficit de zinc)
  • alcoolism cronic
  • agenti microbieni
  • acneea
  • anumite medicamente
  • rozaceea.

Diagnosticarea:

Diagnosticul pentru dermatita seboreica nu se poate pune in urma unor analize sau teste reprezentative.

Stabilirea diagnosticului se face de obicei pe baza unui examen fizic si a anamnezei.

Din cauza ca simptomele dermatitei seboreice sunt asemanatoare cu cele ale altor afectiuni dermatologice, se poate face un diagnostic diferentiat cu:

  • Psoriazis
  • dermatita atopica
  • dermatita de contact
  • dermatita iritativa
  • pitiriazis rozat
  • otomicoza
  • sindromul Sezary
  • eruptie postmedicamentoasa
  • infectie la nivelul tegumentului.

Daca in urma anamnezei si a examenului fizic diagnosticul nu este foarte clar, medicul dermatolog poate recomanda o biopsie cutanata.

De obicei se recurge la aceasta varianta in cazurile foarte grave, cu mult prea multe similitudini intre dermatita seboreica si celelalte afectiuni enumerate mai sus.

Simptome:

Dupa cum spuneam, simptomele sunt asemanatoare cu cele ale altor afectiuni dermatologice.

Din acest motiv, de multe ori este greu sa se stabileasca un diagnostic clar.

Chiar si in aceste conditii, exista cateva simptome care pot sa traga un semnal de alarma. Printre acestea se numara:

  • inrosirea pielii
  • mancarime
  • scuame (matreata) la nivelul scalpului, sprancenelor, mustatii sau barbiei
  • cojite de piele grasa si cruste albe sau galbene pe scalp, pe par, pe fata, pe laturile nasului, sprancene, pleoape sau urechi.

Simptomele dermatitei seboreice pot fi severe daca te afli intr-o perioada stresanta. De asemenea, acestea se intensifica in sezonul rece sau atunci cand aerul este foarte uscat.

Daca prezinti simptomele de mai sus si banuiesti ca te confrunti cu dermatita seboreica, cel mai bine ar fi sa te adresezi unui medic specialist, si nu sa te tratezi singur. Medicul iti va pune un diagnostic corect si iti va prescrie tratamentul potrivit.

Iti recomand sa te adresezi medicului specialist daca:

  • nu te odihnesti suficient si activitatile tale au de suferit din aceasta cauza
  • te confrunti cu stari de anxietate
  • aceasta afectiune iti provoaca disconfort social, facandu-te sa te simti stanjenit
  • ai incercat deja diverse modalitati de a scapa de simptome, insa nu au dat rezultate.

Tratarea:

Dupa ce medicul dermatolog a pus diagnosticul de dermatita seboreica, iti va prescrie medicamentatia potrivita.

De cele mai multe ori, tratamentul se bazeaza pe antifungice si antimicotice.

Cei mai multi pacienti raspund la tratamentul topic (adica aplicat local, direct pe piele). Acesta presupune utilizarea unor creme, sampoane, unguente, lotiuni si geluri cu corticosteroizi, metronidazol, antifungice.

Tratamentul medicamentos, pe baza de pastile, se administreaza doar pacientilor cu forme severe, care nu raspund la variantele deja amintite.

In functie de severitatea afectiunii:

Medicul iti poate recomanda:

  • in faza incipienta, diagnosticata imediat dupa aparitia primelor simptome, tratamentul se bazeaza pe creme, unguente, sampoane, pentru a controla inflamatiile. Acestea trebuie sa contina corticosteroizi;
  • in cazul formelor usoare, dezvoltate de-a lungul timpului, tratamentul va include creme, geluri, sampoane antifungice si antimicotice;
  • in cazul formelor acute, tratamentul va contine si medicamente antifungice, antibacteriene si dermatocorticoizi. Acestea nu se includ in schema de tratament de la inceput, deoarece pot avea efecte adverse severe sau pot interactiona cu alte medicamente administrate pacientului.

Indiferent de tratamentul care ti-a fost prescris, trebuie sa stii ca tratarea dermatitei seboreice necesita mult timp. In unele cazuri chiar si ani de zile.

De asemenea, trebuie sa ai in vedere faptul ca aceasta afectiune nu se va trata niciodata in totalitate. Vor fi perioade in care va disparea, apoi simptomele vor reaparea. Important este sa fie tinuta sub control.

In cazul in care nu tratezi dermatita seboreica pot sa apara complicatii, precum infectii bacteriene, infectii fungice in zonele afectate, caderea parului, subtierea pielii.

Aceste complicatii pot fi cauzate si de diagnosticarea gresita sau de administrarea unui tratament neadecvat.

Dermatita seboreica la nou-nascuti:

Dermatita seboreica la nou-nascuti este cunoscuta popular sub denumirea de ”crusta de lapte”.

Aceasta este intalnita la majoritatea bebelusilor, fiind, in multe cazuri, prima afectiune dermatologica a nou-nascutului.

La fel ca in cazul adultilor, cauzele declansatoare ale dermatitei seboreice la bebelusi sunt neclare. Primele simptome pot sa apara la 3-4 saptamani dupa nastere si se pot prelungi pana la 1 an. Totusi, perioada de varf este in jurul varstei de 3 luni.

Modalitatile de manifestare sunt diferite de la copil la copil, insa cele mai frecvente sunt:

  • piele grasa sau uleioasa in zonele afectate
  • cruste sau coji galbene si groase, localizate mai ales in varful capului
  • piele rosie in zonele in care crustele se desprind sau se pot indeparta.

Pentru a trata dermatita seboreica a bebelusului, se recomanda utilizarea unor produse special create pentru bebelusi. Acestea nu contin alcool si alte substante iritante care usuca pielea sau care o fac sa devina grasa.

De obicei, dermatita seboreica in randul copiilor nu necesita un tratament de specialitate, vindecandu-se de la sine dupa o perioada de timp.

Totusi, se recomanda consultarea unui medic dermatolog in urmatoarele situatii:

  • daca te confrunti pentru prima data cu dermatita seboreica a noului nascut;
  • daca simptomele nu au disparut, in ciuda metodelor pe care le-ai aplicat;
  • daca bebelusul are sistemul imunitar scazut;
  • daca pielea bebelusului devine rosie, dureroasa si calda la atingere in zona afectata;
  • daca dermatita seboreica afecteaza mai multe zone ale corpului.

Metode de prevenire:

Din cauza faptului ca nu se cunosc cauzele exacte ale aparitiei, nu exista nici metode sigure de preventie (care sa reiasa din urma unor studii medicale), mai ales ca aceasta afectiune poate recidiva, in ciuda administrarii unui tratament adecvat.

Totusi, simptomele dermatitei seboreice pot fi tinute sub control, urmand cateva sfaturi:

  • evita utilizarea produselor de hairstyling – geluri, fixative, spuma de par, spray-uri, decoloranti, uleiuri si alte produse care pot provoca descuamarea pielii;
  • utilizeaza sampoane antimatreata, care sa contina zinc pirition, sulfura de seleniu, acid salicilic, gudron si ketoconazol;
  • indeparteaza scuamele de pe scalp prin aplicarea pe par a uleiului de masline sau a uleiului mineral. Este necesar sa il lasi sa actioneze cel putin o ora, apoi sa speli parul;
  • foloseste sapunuri care inmoaie pielea si evita sa utilizezi sapunuri dure;
  • nu utiliza produse care contin alcool, deoarece acestea pot reactiva simptomele dermatitei seboreice;
  • curata zilnic si cu atentie pleoapele, sprancenele, barba si mustata, utilizand sampon pentru copii si prosoape din bumbac;
  • evita starile conflictuale si emotiile negative;
  • adopta un stil de viata sanatos, care sa includa un program fix de somn, alimentatie sanatoasa si exercitii fizice regulate;
  • expune-te la soare si fa baie in mare de cate ori ai ocazia.

ULCERUL

BOALA OMULUI MODERN:

Ulcerul este o afectiune digestiva cu care se confrunta omul modern. Isi face aparitia prin arsurile gastrice care, odata cronicizate, dau dureri continue in episoade indelungate, de 3-4 saptamani. Ulcerul gastric e caracterizat prin aparitia unor eroziuni sau ulceratii la nivelul mucoasei stomacului, iar ulcerul duodenal – prin leziuni la nivelul duodenului.

Medicul stabileste diagnosticul in urma endoscopiei sau radiografiei cu bariu.

CUM IL RECUNOSTI:

Arsurile stomacale continue sau in cascada sunt cele mai frecvente simptome. Insa ulcerul se caracterizeaza prin mai multe stari:

Dureri sub forma de arsuri la nivelul stomacului si in capul pieptului;

Crampe abdominale;

Senzatia de torsiune in capul pieptului;

Lipsa poftei de mancare;

Scadere in greutate;

Balonari;

Senzatie de greata sau voma dupa masa.

In functie de momentul cand apare durerea, putem determina si tipul de ulcer: cand apare chiar dupa masa, vorbim de ulcer gastric, iar cand intarzie cateva ore si mancarea s-a digerat deja, este vorba de ulcerul duodenal – durerea apare cand resturile intra in prima parte a intestinului subtire.

CARE SUNT CAUZELE:

Lista factorilor care favorizeaza ulcerul incepe cu stresul, capabil sa scada imunitatea organismului si sa creasca aciditatea gastrica. Consumul de alcool, fumatul, medicamentele (in general, antiinflamatoarele si aspirina) contribuie la deschiderea leziunilor. Si alimentatia joaca un rol crucial. Consumul de alimente ce stimuleaza secretia gastrica (prajeli, sosuri grele, cafea, carne afumata) dauneaza, la fel mancarea plina de E-uri, care provoaca gastrite ce se pot transforma in ulcere.

Infectia cu Helicobacter pylori pare sa fie responsabila pentru 50% din cazurile de ulcer.

H. pylori e o bacterie larg raspandita prin alimente, apa, maini nespalate, sarut cu o persoana infectata. Frecvent, nici macar nu da simptome si multi nici nu stiu ca o au. In lipsa tratamentului, se ajunge la ulcer. Bacteria slabeste mucoasa stomacala (bariera dintre acid si peretele stomacal) si astfel acidul gastric poate crea leziunile ulceroase. Se poate detecta printr-un simplu test molecular neinvaziv din materiile fecale. Se trateaza cu antibiotic.

TRATAMENT:

Ulcerul se trateaza simplu, in general prin medicatie gastroprotectoare, prescrisa de medicul curant. Exista pentru tipuri de tratamente, care pot fi combinate in functie de nevoile pacientului:

ANTIACIDE – pentru tamponarea secretiei gastrice;

ANTISECRETOARE – inhiba secretia gastrica acida;

MUCOPROTECTOARE – intaresc mucoasa protectoare a stomacului;

ANTIBIOTICE – in cazul infectiilor cu Helicobacter pylori.

COMPLICATII:

Ulcerele nediagnosticate si netratate pot duce la spitalizarea de urgenta, prin aparitia complicatiilor: hemoragii exteriorizate, perforatii stomacale, stenoza pilorica (varsaturi frecvente).

Complicatiile de tipul ulcerului perforat necesita interventie chirurgicala.

SOLUTII DE URGENTA:

Deseori suntem pusi in situatia in care trebuie sa luam masuri imediate pentru a atenua arsurile gastrice. Iata cateva sfaturi:

FA MAI MULTA MISCARE, dar nu efort fizic intens. O plimbare lunga iti va imbunatati starea.

MESTECA GUMA. Guma nu este acida si stimuleaza productia salivei pentru neutralizarea acidului gastric din stomac.

TINE REGIM! Multe cazuri se atenueaza rapid prin adoptarea unei diete alcaline, cu mese reduse cantitativ la interval de nu mai mult de 3-4 ore. Evita, asadar, grasimile, carnea tocata, cartofii prajiti, chipsurile, painea proaspata, ciocolata, bauturile acidulate, citricele, ceapa, usturoiul, cafeina, alcoolul, alimentele procesate, alimentele crude, lactatele nedegresate si sosurile.

ALIMENTE RECOMANDATE:

Ceai de musetel

Suc de varza si de cartofi

Miere

Ghimbir

Banane

Paine prajita

Alimente fierte sau gatite la aburi.